Se spune despre români că sunt dezbinați, că se tradează între ei, că se ghidează după proverbe precum “Nu-i suficient să-mi fie mie bine, important este să-ţi fie ţie rău.” Să moară capra vecinului”, etc

Românii nu se simt uniți nici la ei acasă nici prin locuri străine, nu se simt valorizați la ei acasă (de asta și asistăm în ultimii ani la cea mai mare migrație a românilor), sunt foarte ospitalieri cu străinii, care decid în număr tot mai mare să se stabilească în România, și mai puțin primitori unii cu alții. Vor să evolueze separat, nu împreună.

Întrebarea este de ce se comportă așa românii între ei, ce determină poporul român să fie atât de dezbinat?

Răspunsul se află în mentalul colectiv al poporului român. Fiecare popor are un subconștient colectiv unde se găsesc programe care definesc identitatea națională, care sunt transmise prin curricula școlară, tradiții, obiceiuri, proverbe (înțelepciunea populară).

Cred că programul cel mai reprezentativ pentru români îl reprezină balada Miorița pe care am învățat-o la școală, în clasele gimnaziale. Atunci am aflat că Miorița este capodopera literaturii populare românesti iar cel care a descoperit-o,  Alecu Russo, consideră că „păstorul câmpiilor și al munților noștri a produs cea mai frumoasă epopee pastorală din lume”.

Nu vreau să fac o analiză literară ci vreau să atrag atenția asupra mesajului principal din această baladă: cum doi ciobani îl invidiază pe un al treilea (că e mai frumos și mai bogat) și se sfătuiesc să-l omoare. Nu era sufficient să-I ia averea, trebuiau să-l și omoare.

Acest mesaj este gravat în subconștientul colectiv al poporului român, devenind un program care ne definește și pe care îl rulăm atât la nivel individual, cât și la nivel de grup.

Toate mesajele pe care părinții, profesorii și societatea in general le implantează în mintea noastră răman stocate acolo și devin programele noastre de viață.

Primul pas spre vindecare îl reprezintă conștientizarea că avem aceste mesaje/programe în mentalul colectiv, care ne afectează imaginea pe care o avem despre noi ca popor, iar această imagine o proiectăm în afară, conștinent sau inconștient.

Soluția nu e să ștergem balada Miorița din literatura populară românească, ci să-i schimbăm sfârșitul. Fiecare român în parte poate să transforme mesajul baladei populare dintr-unul în care oamenii se sabotează între ei într-unul în care oamenii sunt buni, frumoși la minte și la suflet. Să spunem lumii intregi că românii au

încredere unii în alții, că vor să evolueze împreună, că pe această gură de rai oamenii sunt puternici pentru că sunt uniți.